Aparate de aer conditionat multi-split

In zilele insuportabil de calde din timpul verii, instalarea unor aparate de aer conditionat reprezinta una dintre cele mai bune solutii pe care le-am  putea adopta pentru a face fata situatiei. Acestea ne vor ajuta sa mentinem o temperatura si un nivel al umiditatii acceptabile in interiorul locuintei, al biroului sau chiar al masinii personale, daca dorim.

Pentru ca alegerea unui aparat de aer conditionat sa se dovedeasca a fi o alegere cu adevarat avantajoasa pentru noi, de cele mai multe ori ne vor interesa doua lucruri: sa nu aiba un pret exagerat de mare, astfel inca sa nu trebuiasca sa facem sacrificii financiare prea mari si, bineinteles, sa nu ne puna in pericol sanatatea. De aceea unul dintre primele lucruri carora trebuie sa le acordam atentie sporita este daca aparatul de aer conditionat este dotat cu filtrele necesare de purificare.
Mai mult decat atat, in afara de aceste filtre de purificare, indicatorii BTU precum si clasa energetica din care face parte aparatul de aer conditionat sunt de asemenea niste caracteristici foarte importante la care trebuie sa ne uitam cum mare atentie inainte de a lua o decizie definitiva. 

Ce inseamna BTU, de la ce vine aceasta prescurtare si, mai ales, de unde este o caracteristica atat de importanta a aparatului de aer conditionat, pe care trebuie sa o analizam cu atat de mare atentie? BTU reprezinta initialele unei unitati britanice de masur, British Thermal Units. Aceasta unitate de masura arata ce putere are aparatul de aer conditionat, si este raportata la numarul de m2 in care acesta va fi instalat in cele din urma. Astfel ca, in mod evident, reiese faptul ca daca avem o suprafata mai mare de acoperit, trebuie sa alegem un aparat de aer conditionat cu mai multi BTU.

Pentru a ne asigura ca aparatul de aer conditionat pe care l-am ales va fi unul de calitate, trebuie sa ne asiguram ca, in afara de filtrele pentru purificarea aerului mai sus mentionate, el va fi capabil sa indeplineasca si celelalte functii de care avem nevoie, de incazire, ventilare, racire, dar si de dezumidificare.

De ce sunt considerate atat de avantajoase aparatele de aer conditionat de tip multi-split, si ce sunt ele? Acest tip special de echipament de aer conditionat se caracterizeaza prin sistemul de racordare a mai multor unitati interioare la una singura, exterioara. Vom incerca sa prezentam in cele ce urmeaza cateva dintre principalele avantaje ale utilizarii unor instalatii de aer conditionat de tip multi-split.

Avem, in primul rand, gradul avansat de configurare si comanda a acestui tip de aparat de aer conditionat. Ce inseamna acest lucru? In principiu, aceste aparate de aer conditionat de tip multi-split vor avea functii de comanda mult mai avansate, iar posibilitatile de configurare vor fi multiple. Mai mult decat atat, pana sa ajungem sa ne bucuram de functiile complexe si avansate ale acestui aparat de aer conditionat, va fi imposibil sa nu remarcam si faptul ca dimensiunile sale sunt compacte si, chiar mai mult de atat, ca instalarea sa este chiar una destul de usoara.

Aparatul de aer conditionat de tip multi-split face parte dintr-o clasa energetica superioara si, cu toate ca  functioneaza la capacitate ridicata, in acelasi timp ne ajuta si prin economia remarcabila de energie pe care o produc. Mai mult decat atat, aparatele de aer conditionat multi-split va ofera si mai multe posibilitati prin care puteti combina unitatile aflate in interior, precum si tipuri diferite ale acestor unitati.

aer conditionat ieftin, aer conditionat ieftin

Aproape 7.000 de tineri romani sunt in acest an la studii in Europa si Statele Unite

Au devenit parte a unui campus global, un concept nou care arata ca un tanar inzestrat poate sa-si obtina licenta sau masteratul la universitatile cele mai bune.

La Londra, in cea mai mare scoala economica de pe continent, numarul cursantilor romani a crescut in ultimii doi ani cu 48%.

Portretul-robot al studentului roman care alege, in locul universitatilor noastre, sa plece peste hotare: si-a ales ca domeniu-tinta afacerile (20%), informatica (17%) sau marketingul (17%). Va petrece intre 3 si 5 ani la studii in Marea Britanie (60%), Danemarca (32%), Statele Unite (30%), Germania (29%) sau Olanda (29%).

Ce ii mobilizeaza pe tineri sa intre in asa-zisul "campus global"? Un raspuns vine de la Universitatea Economica din Londra. Printre cei 11.000 de studenti din 150 de tari se afla si un profesor roman.

''Se cultiva foarte mult independenta, dar se ofera si foarte mult ajutor. Au ceea ce se numeste "office hours" in care te primesc in fiecare saptamana, faci programari si au foarte multe servicii pentru bunastarea studentului", spune Vlad Glaveanu, profesor de psihologie.

Timp de 6 luni dupa absolvire, au inca la dispozitie serviciul de indrumare a carierei. Pot fi ajutati cu internship-uri, cu gasirea unei slujbe sau a unor cursuri suplimentare.

Absolventii nostri sunt cei care au castigat cele mai mari salarii fata de absolventii oricarei alte universitati. Anul trecut media a fost cam 34.000 de lire sterline pe an.

S-ar putea spune ca principala calitate a spatiului universitar vest-european este aceea ca centrul universului este studentul.

Conteaza mai putin nevoia de a crea o catedra pentru profesor sau de a livra pietei un anumit numar de absolventi cu diploma, indiferent de domeniu. Pentru ca, pana la urma, tot piata decide. Iar in ceea ce ne priveste, cei care au de suferit sunt chiar tinerii absolventi.

​Modelul german. Cum a reusit un director al Volkswagen acuzat de coruperea sindicatelor sa dinamizeze piata fortei de munca din Germania

Intr-o Europa macinata de criza, Germania face nota discordanta. Datele macroeconomice arata o dinamica excelenta a economiei si, in mod special, o situatie foarte buna pe piata muncii. Surprinzator insa, cu doar zece ani in urma aceeasi piata a muncii din Germania era in pragul colapsului. Euforia reunificarii Germaniei se transformase intr-o lincezeala ne-productiva, incetinind si cresterea economica. Atunci a intrat in scena Peter Hartz, directorul de resurse umane al Volkswagen, pe care ex-cancelarul social-democrat Gerhard Schroeder l-a pus in fruntea unei comisii care sa reformeze piata muncii.


Saptamana trecuta, Oficiul pentru Statistica din Germania a publicat cifrele definitive cu privire la economie pentru anul 2011. Acestea aratau urmatoarele:

• crestere a Produsului Intern Brut de 3%, chiar daca in ultimul trimestru s-a inregistrat o contractie de 0,2% fata de trimestrul trei
• deficit al bugetului guvernamental in anul 2011 de 1%, in scadere fata de valorile de 3,2% din anul 2009 si de 4,3% in 2010
• surplus record al bugetului de asigurari sociale (asigurari de sanatate, pensii si somaj) de 15,1 miliarde de euro
• rata a somajului de 6,7% si cresterea populatiei active

 
In figura de mai jos este evidentiata evolutia produsului intern brut si a ocuparii (rate de crestere fata de trimestrul anterior, serii ajustate sezonier). Se observa ca pana in trimestrul doi din anul 2008 economia Germaniei a avut rate de crestere a PIB inferioare ratei de crestere a ocuparii, acest ritm revenind apoi dupa trimestrul 1 din 2010, cand se inregistreaza o evolutie a ratei ocuparii relativ superioara ratei de crestere a productiei. In general, se considera ca piata muncii isi revine la cel putin doi ani de la o scadere economica abrupta, asa cum a avut loc in trimestrul 1 din 2009.



Germania: Evolutia PIB / ocuparea fortei de munca (Sursa: Eurostat)

Cum a ajuns Germania la o  piata a muncii atat de dinamica?

Aceasta evolutie vine ca o consecinta a reformelor Hartz (2003-2006), care au reorganizat serviciile privind ocuparea fortei de munca, au schimbat sistemul de reglementare in domeniul angajarii, modul de obtinere a ajutorului de somaj si, respectiv, de  acordare a diferitelor beneficii sociale. Prin aceasta initiativa s-a avut in vedere o reforma graduala a pietei muncii, care a vizat principalii participanti: guvern, indivizi si companii. Finantarea programelor au fost sustinuta prin veniturile proprii si prin sumele atrase de la Fondul Social European.

Dupa 1990, Germania a aratat ca nu este capabila sa beneficieze de conditiile favorabile ale economiei globale. Intre 1991 si 2003, produsul intern brut a crescut doar cu 18 procente, ceea ce reprezinta aproape jumatate din cresterea pe care Marea Britanie (35%) sau Olanda (34%) au avut-o in aceeasi perioada. Automat, ratele scazute de crestere economica nu au putut crea locuri de munca.

Primul eveniment important din aceasta perioada a fost reunificarea din 1990, care a crescut cu o treime forta de munca. O mare parte dintre noii lucratori veniti din Germania de Est erau insa pregatiti inadecvat cerintelor si nu puteau fi imediat angajati intr-o economie de piata deschisa. De asemenea, diferentele dintre veniturile ridicate din Vest si cele scazute din Germania de Est necesitau ajustari cat mai rapide, ceea ce a dus si la o dependenta puternica de transferurile din Vest catre Est. In acest context, statul german era constrans si de respectarea criteriilor de la Maastricht.

Un al doilea element important este reprezentat de faptul ca doar o parte mica din somajul german era generat de catre fluctuatiile ciclice ale economiei, studiile aratand ca factorii structurali erau cei care aveau rolul decisiv in problema somajului.

In al treilea rand, somajul structural si durata nelimitata a perioadei in care se primea ajutorul de somaj ducea la rate ale somajului pe termen lung ridicate, in timp ce sanctiunile pentru statutul de somer  pe timp indelungat au fost rar implementate.

Cum numarul somerilor a fost in continua crestere in anii 90, sistemul de securitate sociala risca sa intre in colaps, iar nevoia de o reforma cuprinzatoare a politicilor si a sistemului institutional devenise urgenta. Atat mediul academic, cat si cel politic au criticat sistemul de beneficii pentru ca acesta a descurajat munca, a condus la o crestere a somajului pe termen lung si a deteriorat astfel abilitatile lucratorilor, care nu mai corespundeau cerintelor de pe piata muncii.

Prin urmare, se impunea o schimbare puternica a politicii ce privea piata muncii, iar aceasta a debutat la inceputul deceniului trecut. Existau trei piloni pe care se sprijinea initiativa Hartz:

1. Cresterea eficientei serviciilor si masurilor de pe piata fortei de munca prin reorganizarea agentiilor locale de ocupare, crearea unor semi-piete (de exemplu, introducerea unui sistem de vouchere pentru serviciile de plasare pe piata muncii si pentru training, prin care fiecare individ putea alege un alt serviciu de plasare a fortei de munca privat, daca serviciul public la care se adresase initial nu i-a putut gasi un loc de munca dupa sase saptamani de la intrarea in somaj; in schimb, firma privata primea dupa angajarea individului o anumita suma), stabilirea unor obiective mai clare si evaluari consistente (calitative, cantitative) ale programului.

2. Activarea persoanelor aflate in somaj prin reorganizarea sistemului de beneficii sociale, aplicarea de sanctiuni, un mix nou de politici cu accent pus pe masuri care necesita un comportament proactiv al somerului si responsabilizarea acestuia, precum si rentabilizarea muncii (motivarea prin salariu sau alte stimulente).

3. Incurajarea cererii de forta de munca prin dereglementarea pietei muncii. Astfel au fost dereglementate sectorul contractelor temporare  si sectorul contractelor pe perioada determinata.


Sub acesti trei piloni mentionati mai sus au fost luate masuri ca:


·    Reducerea duratei de acordare a ajutorului de somaj
·    Restrictionarea criteriilor pentru care se pot declina job-urile oferite (in cazul in care locurile de munca oferite sunt respinse, presiunea se muta acum pe cel care se afla in cautarea unui loc de munca, nu pe centrul la care s-a adresat pentru  gasirea unui job)
·    Reducerea prestatiilor pentru somerii de lunga durata
·    Fuzionarea fondului  de asigurari sociale din care se plateau ajutoarele de somaj cu cel de asistenta sociala
·    Cresterea flexibilitatii firmelor:

• sistemul de negociere colectiva de la nivel regional a fost slabit, permitand firmelor o mai mare putere de negociere in relatiile cu angajatul
• acceptarea unor  clauze referitoare la timpul de munca (promovarea programului variabil)
• sprijinirea treptata a contractelor pe perioada determinata si a celor cu program de lucru temporar. Trebuie mentionat ca guvernul a precizat ca lucratorii care sunt in aceste program atipice de lucru sa nu fie discriminati de catre angajatori, in favoarea celor care sunt cu program de lucru normal.

·    Legislatia pentru angajatii cu contract de munca nedeterminat a ramas relativ stricta
·    Inregistrarea timpurie a persoanelor care vad drept iminenta intrarea in somaj
·    Orientarea spre pregatirea profesionala continua
·    Programe de incurajare a angajarii persoanelor in varsta (firmele care angajau lucratori peste 55 de ani nu contribuiau la asigurarile de somaj)
·    Introducerea asa-numitelor "Minijobs" si "Midijobs". Prima categorie reprezinta joburi platite cu sume sub  400 de euro pe luna si sunt exceptate de la contributiile sociale, iar cea de-a doua categorie vizeaza joburile remunerate cu sume intre 400 si 800 de euro pe luna, unde contributia creste gradual,  de la 0% pentru un venit de 400 de euro, pana la 100% din valoarea contributiei pentru un salariu de 800 de euro.
·    Crearea unei noi forme de subventii salariale. Daca un somer accepta un loc de munca mai slab platit decat ultimul loc de munca pe care l-a avut,  guvernul se angajeaza sa ii plateasca 50% din aceasta diferenta pentru intreaga perioada in care individul ar fi ramas la statutul de somer.

Acest ansamblu de masuri, care cel putin dupa finalizarea implementarii - in anul 2006 - nu a aratat imbunatatiri semnificative ale pietei muncii, a permis ca guvernul german sa poata raspunde recesiunii din 2009 prin masuri care au limitat influenta scaderii economice asupra pietei muncii. Contractele de munca ”atipice” (part-time, pe perioada determinata sau temporare) au crescut treptat ca pondere in totalul contractelor de munca.

De exemplu, persoanele angajate cu un contract pe termen scurt inainte de recesiune, in anul 2008, erau in numar de 50.000, iar in mai 2009, dupa caderea semnificativa a productiei din primul trimestru al anului, acesta a ajuns la 1.4 milioane.

Chiar daca mai multi lucratori munceau in medie mai putine ore, aceasta a dat posibilitatea unei rate a ocuparii care sa nu fie afectata de scaderea productiei si scaderea cererii agregate de bunuri si servicii.





Germania: Relatia Evolutia PIB vs Ore lucrate vs Rata ocuparii (sursa: Oficiul Federal de Statistica si Eurostat)





Germania: Relatia dintre activitatea economica, somaj si ocupare (sursa: Oficiul Federal de Statistica si Eurostat)

De asemenea, un alt plus important pe care se bazeaza evolutia economiei Germaniei priveste cresterile salariale nominale din ultimul deceniu. Acestea au fost moderate, in timp ce cresterea  salariilor reale a fost mai mica decat cresterea productivitatii muncii (vezi figura de mai jos). Acest lucru a ajutat si politica monetara a bancii centrale, pentru ca nu genereaza presiuni inflationiste.




Germania: Relatia dintre productivitate si cresterea salariilor (sursa: Oficiul Federal de Statistica si Eurostat)

Cine a fost Peter Hartz?

Peter Hartz, cel care da numele reformei, a fost directorul departamentului de resurse umane al companiei Volkswagen. Aici a castigat recunoasterea internationala pentru politica sa inovatoare din domeniul resurselor umane din anii 90.

Ideea acestuia, care a fost implementata cu succes, propunea un plan cu program flexibil de activitate pentru productia modelului Touran la intreprinderile VW din Wolfsburg. In acea perioada s-a facut cunoscut publicului larg cu sloganul “De 5000 de ori, 5000” care face referire la cei 5.000 de someri care au fost platiti cu 5.000 de marci germane (aproximativ 2500 de euro la acea data) pe luna pentru a produce vehiculul.

El a introdus si programul de 4 zile de lucru pe saptamana, program numit “compania care respira” (breathing company) si care urmarea reducerea orelor de lucru si a platilor efectuate, pentru a evita concedierile masive.
Hartz a aratat ca procedurile moderne de productie, rutele noi de distributie si programele de training inovatoare pot fi folosite pentru a crea masini competitive care sa se impuna pe plan international.

In plan politic, Hartz a fost consilier al cancelarului german Gerhard Schroder, in mandatul caruia a si realizat reforma pietei muncii. Scopul programului era de a crea 2 milioane de locuri de munca pentru someri in trei ani.
In acea vreme el declara, citat de Deutsche Welle:”Nu vom primi cadou un mare miracol cu sute de mii de locuri de munca. Mai degraba, trebuie sa avem o strategie de furnica, prin care vom vedea crearea unui job dupa altul,  si in care ne uitam la produse si servicii competitive si comercializabile. Pentru acest lucru avem nevoie de resurse si de infrastructura.”

Hartz a demisionat in anul 2005, dupa ce au fost descoperite anumite nereguli desfasurate in zona sa de responsabilitate in cadrul Volkswagen : dare de mita catre manageri de la diferite societati fictive pentru a face afaceri imobiliare cu Volkswagen si favoruri acordate sefilor de sindicat. In 2007, dupa ce a recunoscut o parte din acuzatii, a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare si o amenda de 576.000 de euro.



Bibliografie:
1. Peter Hartz: The Father of Germany's Labor Reforms (Deutsche Welle)
2. Before and After the Hartz Reforms: The Performance of Active Labour Market Policy in Germany, 2006
3. Did the Hartz Reforms Speed-Up Job Creation? A Macro-Evaluation Using Empirical Matching Functions
4. Labour Market Developments in  Europe (Comisia Europeana)
5. European Economic Forecast, Autumn 2011 (Comisia Europeana)

Un baiat de sase ani a trecut printr-o trauma cumplita

In timp ce se intorcea acasa de la scoala, un copil din Baia Mare a fost atacat de un caine urias, care l-a trantit la pamant si l-a muscat de cateva ori. Putea sa moara, spun vecinii, care l-au salvat din coltii animalului.

Cainele este din rasa Rottweiler si, cel mai probabil, a fugit din curtea unde era tinut. Nimeni nu stie insa al cui este animalul si in ce imprejurari a plecat de langa stapanii sai. Cert este ca s-a repezit brusc asupra copilului si, cine stie ce s-ar fi intamplat cu el, daca n-ar fi sarit niste vecini cu o lopata sa indeparteze animalul furios.

Baietelul a ajuns la spital fara rani grave si, intre timp, cainele a fost tranchilizat de angajatii primariei si transportat la centrul de Ecarisaj. Oamenii care l-au salvat pe copil i-au anuntat imediat rudele. „Mi-a fost foarte frica atunci cand am auzit, am mers cu el la spital, l-au pansat si acum o sa trebuiasca sa mergem iarasi”, a spus mama copilului. Mai grava decat ranile pe care le-a suferit este spaima prin care a trecut baietelul. De acum inainte, spun ai lui, vor trebui sa-l duca de mana la scoala, chiar daca nu e departe de casa.

Politistii ii cauta pe stapanii animalului, care risca pana la 2.000 de lei amenda pentru ca nu l-au supravegheat.

Sibex, Jurnal Bursier: Uncia de aur s-a depreciat in ultima sedinta de tranzactionare a saptamanii

Indicele Dow Jones s-a tranzactionat in jurul pragului de 13.000 puncte, pe un culoar de 82 puncte. Dupa un maxim de 13.012 puncte, index-ul american a inchis in scadere la cotatia de 12.966. Uncia de aur s-a depreciat in ultima sedinta de tranzactionare a saptamanii. Vanzatorii au facut profit pe scadenta februarie, unde aurul a ajuns la cotatia de 1.772,0 dolari (-8,3 $). Euro a castigat in fata dolarului.  Paritatea EUR/USD a depasit pragul de 1,34 puncte si a inchis la 1,3460. Intr-o saptamana, euro a avansat cu 0,031 puncte (+2,36%). In sectorul derivatelor romanesti, investitorii s-au orientat spre actiunile SIF5, care au scazut la scadenta iunie pana la 1,4659 lei (-0,35%). Mai multe amanunte, pe pagina electronica a Sibex

Dornici sa scape de stresul de a fi patron, multi romani aleg sa-si inchirieze afacerea

In aceasta perioada dificila, multi patroni isi inchiriaza afacerile pentru un venit sigur. Aparent, avantaje sunt de ambele parti. Cei care-i inlocuiesc, primesc un spatiu amenajat si comenzi in derulare.

Domnul Grigore se declara indragostit de croitorie. In 1993 si-a deschis un atelier si de atunci munceste zi lumina. A cam obosit insa, asa ca vrea sa se bucure de pensie si sa isi dea afacerea spre inchiriere. Adica un spatiu de 150 de metri patrati si 12 masini de cusut.

Cine inchiriaza trebuie sa fie persoana juridica si sa poata plati 250 de euro chiria lunara. La 10 kilometri de Timisoara, un alt proprietar se arata dornic sa scape de stresul de a fi patron. Are un restaurant, pentru care chiria lunara depaseste 1.000 de euro.

In cazul Alexandrei a mers. Pasionata de moda, a inchiriat o croitorie, pe care a transformat-o intr-un atelier de creatie. Pe de alta parte, consultantii in afaceri spun ca in astfel de ecuatii pot aparea si capcane. Cel care doreste sa inchirieze afacerea, sa aiba mare grija sa fie totul stipulat de la inceput. Pe ce perioada se inchiriaza spatiul, utilajele, absolut toate bunurile de care este vorba si ce se intampla la incheierea perioadei respective.

Cu alte cuvinte, chiriasul s-ar putea trezi pe drumuri daca afacerea ii merge bine. Iar vechiul proprietar al spatiului isi reia activitatea, profitand de noii clienti.